Consiliul Judetean|Institutii subordonate|Strategii si programe|Proiecte de dezvoltare|Formulare online
  • Prima pagina
  • Presedinte
  • Vicepresedinti
  • Consilieri judeteni
  • Informatii publice
  • Primarii din judet
  • Consilii Locale din judetul Vrancea
  • Institutii judetene
  • Contact
  • Transparenta Decizionala
-
Marian Oprisan - Presedintele Consiliului Judetean Vrancea
Prima pagina  > Muzeul Vrancei
Muzeul Vrancei


Director: Dumitrescu Horia

Date de contact:
Adresa: Focşani, bd.Garii nr.5
Tel: 0237/222890

    Începuturile muzeului vrâncean se regăsesc în constituirea , în anul 1928, a unui nucleu în cadrul Liceului ,,Unirea” din Focşani. Iniţiativa înfiinţării acestuia a avut-o directorul de atunci al liceului, profesorul Alexandru Georgiade. Fondurile iniţiale au fost strânse cu o conferinţă a profesorului Alexandru P. Arbore - ,,Datorii etnografice ale prezentului” – susţinută în sala Teatrului ,,Pastia” din localitate.
   Cu sprijinul profesorilor liceului: Alexandru P. Arbore, N. AL. Rădulescu, Ion Diaconu colecţia muzeului s-a îmbogăţit cu noi bunuri: arheologice, etnografice, memorialistice.
În anul 1931, în septembrie, la Focşani, a avut loc Congresul Ligii Culturale, care în acel an împlinea 40 de ani de existenţă. Comitetul local al Ligii a delegat pe profesorul N.Al.Rădulescu să organizeze un muzeu cu acest prilej. Astfel a luat fiinţă Muzeul Regional al Putnei, care a fost adăpostit în casa directorului liceului, în trei camere.
     În acelaşi an, tot la Focşani, a avut loc Congresul profesorilor de geografie sub preşedinţia lui Simion Mehedinţi, care a donat muzeului 100.000 lei pentru a organiza o expoziţie de etnografie care s-a permanetizat.
     În anul 1951, printr-o decizie a organismelor administrative de atunci, s-a înfiinţat instituţie distinctă în peisajul cultural, Muzeul de Istorie şi Etnografie. După o campanie intensă de acumulare a materialului muzeistic ( în speţă etnografic ) s-a organizat o expoziţie mixtă în localul din B-dul Gării nr. 6. În patrimoniul acestuia au intrat şi câteva piese din patrimoniul Muzeului Regional Putna.
     O dată cu intrarea în patrimoniul muzeului a localului din B-dul Gării nr. 1 şi a materialului arheologic  rezultat în urma cercetărilor arheologice efectuate în anumite puncte ale judeţului      (Cândeşti, Bârseşti), s-a reuşit deschiderea în acest spaţiu a unei expoziţii permanente de arheologie şi istorie. Celălalt local a fost destinat unei expoziţii de etnografie.
      În anul 1966, în fostul local în care a funcţionat Comisia Centrală de la Focşani după Unirea Principatelor Române, s-a înfiinţat Muzeul Unirii, de fapt o expoziţie fotodocumentară şi câteva obiecte împrumutate de la muzeele din Iaşi, Galaţi şi Ploieşti.
      Între anii 1972 – 1974 s-au reorganizat toate expoziţiile de bază ale muzeului focşănean, ca urmare a unei activităţi intense de cercetare, documentare şi de îmbogăţire a patrimoniului muzeului prin achiziţii şi donaţii. În celelalte două localuri s-au reorganizat expoziţiile de bază pe epoci istorice: istorie veche şi arheologie , ev mediu, istorie modernă şi contemporană.
      Tot acum muzeul a mai primit încă un spaţiu, cel din B-dul Gării nr. 8, în care, în anul 1979, a fost inaugurată o amplă expoziţie etnografică structurată pe prezentarea ocupaţiilor tradiţionale  (păstorit, rotărit, viticultură, meşteşuguri artistice) ale locuitorilor din Vrancea, a portului popular vrâncean şi al textilelor ţesute în casă.
        În anul 1979 devine Complex Muzeal Judeţean împreună cu Muzeul de Ştiinţele Naturii din Focşani. În cadrul acestuia a funcţionat şi Oficiul Pentru Patrimoniul Cultural Naţional Vrancea, infiinţat în anul 1974.
     În anul 1994, prin Decizia nr. 13 din 28 septembrie, s-a înfiinţat instituţia judeţeană – Muzeul Vrancei. În acelaşi an, prin Decizia nr. 4229 a Consiliului Popular Judeţean, au intrat în administrarea Muzeului Vrancei: Mausoleele din Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja, Muzeul memorial ,,Al. Vlahuţă” din Dragosloveni şi Casa memorială ,,Ion Roată” din Câmpuri.
       Timp de patru decenii de la înfiinţare muzeul se dezvoltă şi ca număr de specialişti, dar şi ca număr de mărturii (arheologice, etnografice, memoriale etc.) intrate în patrimoniul muzeistic. Dezvoltarea sa ascendentă, bogăţia patrimoniului, numărul crescut al specialiştilor, profesionalismul probat prin activitatea de cercetare şi valorificare a istoriei locale şi naţionale, au făcut din muzeul vrâncean cea mai semnificativă şi de ţinută instituţie culturală vrânceană.
      Muzeul vrâncean deţine în prezent un inventar bogat format din peste 20.000 de bunuri arheologice, istorice, memoriale, etnografice, numismatice şi peste 53.000 de bunuri de ştiinţele naturii.
      Astăzi, în structura muzeului intră: Secţia de Istorie, Secţia de Ştiinţele Naturii, Secţia de Etnografie din Crângul Petreşti, Mausoleele şi muzeele de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Soveja, Muzeul memorial ,,Al. Vlahuţă” din Dragosloveni, Casa memorială ,,Ion Roată” din Câmpuri şi Muzeul din Adjud.
     Expoziţiile de bază ale muzeului au cunoscut mai multe reorganizări , unele impuse şi de pagubele provocate de seismele din 1977, 1986 şi 1990.
· Secţia de Istorie funcţionează într-o clădire de patrimoniu situat în Focşani, Bd. Gării nr. 1.    
   Din anul 2004, prezintă o expoziţie de bază reorganizată într-o formă tematică şi estetică, aptă să reflecte ştiinţific şi sugestiv întreaga evoluţie a societăţii umane din cele mai îndepărtate epoci până în prima jumătate a secolului al XX-lea, reorganizare necesară, raportată la principiile expoziţionale şi cerinţele actuale ale muzeografiei.
   Segmentul expoziţional afectat epocilor istorice: preistorie, antichitate, ev mediu s-a axat pe rezultatele cercetărilor şi descoperirilor arheologice din aşezările şi necropolele de la Cândeşti, Coroteni, Mănăstioara, Pădureni, Câmpineanca, Mera, Bordeşti. S-au expus obiecte ilustrative pentru ocupaţii, meşteşuguri, dar şi piese de ceramică şi obiecte de cult care conferă expoziţiei valoare ştiinţifică şi documentară. Locul şi rolul Bisericii Ortodoxe în viaţa, permanenţa şi continuitatea poporului român ocupă un loc important în expoziţie prin prezentarea monumentelor de cult din Vrancea , a unor creaţii culturale şi spirituale de certă valoare artistică şi documentară (Mănăstirea Mera, Mănăstirea Bordeşti, activitatea mitropolitului Varlaam). Un spaţiu mai larg s-a afectat prezentării Epocii moderne cu principalele evenimente: Unirea din 1859, Războiul de Independenţă din 1877. De interes ca informare şi reflectare muzeistică sunt mărturiile referitoare la viaţa şi activitatea unor personalităţi, precum şi cele privind viaţa administrativă, economică şi culturală a oraşului Focşani în prima jumătate a secolului al XX-lea.
· Secţia de etnografie din Crângul Petreşti a fost inaugurată în anul 1978, apărând ca o necesitate culturală de mare importanţă pentru păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului etnografic al judeţului Vrancea – leagăn străvechi şi minunate tradiţii, acel sâmbure de formaţiune politică locală – cu istorie zbuciumată, care a oferit şi oferă certe dovezi de viaţă şi cultură.
   Prin structura sa, Secţia etnografică, a fost gândită ca un sat vrâncean cu tipicul său. Amplasată în cadrul natural al pădurii Petreşti, secţia cuprinde 73 de construcţii autentice grupate în 32 de complexe cu peste 6.000 de obiecte diferite. Este structurată pe două sectoare: al instalaţiilor ţărăneşti (mori, pive, joagăre) şi al gospodăriilor şi construcţiilor de interes public (şcoală, primărie).
    Gospodăriile au fost prezentate pe zone: montană, de deal şi de şes şi pe tipuri tradiţionale (case de munte din lemn cu stâlpi crestaţi sau case de la şes acoperite cu stuf sau paie).
Interioarele acestor gospodării cuprind o varietate de piese cu o motivaţie ornamentală specifică, bogată şi impresionantă prin forţa de expresie şi coloritul natural. Ca trăsătură comună a obiectelor expuse se remarcă îmbinarea armonioasă a laturii funcţionale cu cea estetică şi artistică.
     Prin Secţia Etnografică din Crângul Petreşti, putem spune că Vrancea se dezvăluie ochiului omenesc în imagini de chintesenţă mioritică.
· Secţia de Ştiinţele Naturii este adăpostită într-o frumoasă clădire de patrimoniu, situată în Focşani pe strada Cuza Vodă nr. 35. La baza constituirii secţiei au stat colecţiile particulare ale profesorului Anghel Bardan, care în anul 1948 le pune la dispoziţia Filialei de Vânătoare Putna, spre păstrare şi vizionare.
     După mai multe locaţii şi titulaturi, în anul 1950 i s-au repartizat localul din strada Republicii nr. 79, iar în anul 1958 a primit titulatura de Muzeu de Ştiinţele Naturii, având în patrimoniu un număr de 334 de piese, iar tematica expoziţiei de bază se axa pe probleme de vânătoare.
   În anul 1968 se deschide un muzeu modern în care s-au prezentat după principii noi, ecologice şi dioramatice, ecosistemele reprezentative pentru judeţul Vrancea, având în componenţa sa şi un parc zoo.
     În anul 1979 muzeul devine secţie a Complexului Muzeal Vrancea, iar din anul 1980 parcul zoologic aferent muzeului a fost mutat în Crângul Petreşti (până în aprilie 2007).
   După demolarea clădirilor din anii 1983 – 1984, secţia s-a mutat în clădirea în care funcţionează şi astăzi. În anul 1989, la demisolul secţiei a fost inaugurat primul acvariu focşănean, care prezintă floră şi faună acvatică vie, exotică şi indigenă în cele 16 acvarii şi nouă bazine mari. La parterul clădirii se poate vizita o expoziţie permanentă cu tema ,,Minunata lume a păsărilor” ( secţia deţinând una din cele mai mari colecţii de păsări) – o adevărată lecţie de ornitologie. Tot aici, într-una din săli s-a organizat expoziţia cu tema ,,Vânat şi trofee de vânătoare”.
    Secţia deţine un bogat patrimoniu, format din 53.083 de piese constituit pe colecţii: de insecte, de ornitologie, păsări naturalizate, mineralogie, plante).
     Activitate de cercetare a fost dirijată pe valorificarea patrimoniului, dar şi spre rezervaţiile naturale şi ariile protejate din Vrancea.
· Mausoleele şi muzeele de pe lângă acestea. Mausoleul Mărăşeşti a fost construit din iniţiativa Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române, participante la Congresul Societăţii din vara anului 1917 şi s-a ridicat pe locul unde s-a purtat una din cele mai mari bătălii ale Primului Război Mondial şi unde armata română a repurtat o strălucită victorie.
     Piatra de temelie a fost pusă în august 1923, pe locul donat în anul 1921 de către Georges Ulise Negropontes. Construcţia s-a înălţat după planurile arhitectului George Cristinel. În septembrie s-au inaugurat criptele în care s-au reînhumat osemintele celor căzuţi în luptele din vara anului 1917. După 12 ani au fost reluate lucrările de construcţie la Cupola Gloriei. În exterior a fost decorată cu metope în care sunt redate aspecte din timpul luptelor de la Mărăşeşti, sculptate de Cornel Medrea şi Ion Jalea, iar în interior a fost pictată în frescă de Eduard Săulescu. În anul 1938 a fost finalizată construcţia şi inaugurată în prezenţa regelui Carol al II-lea.
     Mausoleul adăposteşte 154 de cripte individuale şi 9 comune, însumând osemintele a 5.073 de ostaşi şi ofiţeri, precum şi sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, precum şi o bisericuţă.
În incinta mausoleului, într-o clădire separată, s-a organizat ,,Muzeul luptelor de la Mărăşeşti” în care s-au expus obiecte ce au aparţinut Ecaterinei Teodoroiu, arme şi armament folosit în luptele de la Mărăşeşti, fotografii, documente, medalii şi brevete acordate unor eroi.
     În fiecare an, în ziua de 6 august, sunt organizate manifestări de comemorare a celor căzuţi în timpul marilor bătălii din vara anului1917.
· Mausoleul Mărăşti este amplasat în satul Mărăşti, comuna Răcoasa.
    Pe aceste locuri, în vara anului 1917, armata română, comandată de generalul Alexandru Averescu, a repurtat prima şi adevărata victorie împotriva armatelor germane. Pentru glorificarea eroismului ostaşilor români s-a înălţat Mausoleul Mărăşti din iniţiativa unor ofiţeri şi generali ai Armatei a 2-a române, care au pus bazele ,,Societăţii Mărăşti”. Construcţia a fost ridicată pe Cota 536 unde s-a desfăşurat lupta.
    În ziua de 10 iunie 1928 a fost pusă piatra fundamentală a mausoleului. Monumentul este opera arhitectului Pandele Şerbănescu, iar faţadele au fost decorate cu basoreliefuri din bronz, operel sculptorului Aurel Bordenache.
     La subsol se află criptele în care s-au înhumat osemintele ostaşilor români căzuţi pe aceste meleaguri, precum şi sarcofagele a patru generali: Alexandru Averescu, Arthur Văitoianu, Nicolae Arghirescu şi Alexandru Mărgineanu.
    La subsol s-a organizat un mic punct muzeal cu câteva obiecte personale ale lui Arthur Văitoianu, iar la demisol s-au expus arme şi armament din timpul Primului Război Mondial.
· Mausoleul Soveja se află în localitatea Dragosloveni, comuna Soveja şi s-a înălţat în memoria celor căzuţi în luptele de pe Valea Şuşiţei, din vara anului 1917. În anul 1929 a început construcţia mausoleului. În criptele monumentului s-au înhumat osemintele ostaşilor români şi ruşi care au căzut pe aceste locuri, iar în osuar au fost înhumate 2.000 de oseminte ale unor ostaşi rămaşi necunoscuţi.
     În clădirea din spatele mausoleului s-a amenajat un muzeu în care au fost expuse mărturii fotodocumentare, arme,picturi cu aspecte din timpul luptelor din vara anului 1917.
· Muzeul memorial ,,Alexandru Vlahuţă” se află în localitatea Dragosloveni, comuna Dumbrăveni, pe partea stângă a drumului european, la km. 164.
     Casa memorială a fost organizată în anul 1958 chiar în casa în care a locuit câţiva ani din viaţă, până în anul 1916, scriitorul Alexandru Vlahuţă. Aici a fost şi locul de întâlnire al celor trei prieteni: Caragiale, Delavrancea şi Vlahuţă. În camerele de la parter şi etaj s-a reconstituit atmosfera specifică epocii în care a trăit scriitorul cu ajutorul materialului fotodocumentar, al unor piese de mobilier şi de artă decorativă care i-au aparţinut. Expoziţia fotodocumentară organizată în una din camere oferă vizitatorului o succintă prezentare a vieţii şi activităţii marelui dispărut.
    În fiecare an, în luna noiembrie, aici se desfăşoară manifestarea literară ,,Salonul literar Dragosloveni”.
· Casa memorială ,,Ion Roată” din localitatea Câmpuri, a fost inaugurată la 24 ianuarie 1959, cu ocazia Centenarului Unirii Principatelor. În casa în care s-a amenajat expoziţia a locuit Ion Roată, deputat al ţărănimii române în Divanul ad-hoc al Moldovei (în anul 1857), susţinător fervent al unirii românilor.
      În anul 2007, în urma reparaţiilor, s-a făcut o nouă reorganizare a expoziţiei, încercându-se să se redea atmosfera epocii în care a trăit Ion Roată, casa căpătând aspectul de locuinţă aşa cum arăta ea în vremea când trăia acesta.
    Personalitatea lui Ion Roată, de militant pentru unire şi îmbunătăţire a soartei ţăranilor, trăsăturile arhitectonice de locuinţă specifică Ţării Vrancei, fac din acest obiectiv istoric şi muzeistic, un punct de atracţie şi de interes pentru cei care îl vizitează.
· Muzeul Adjud s-a organizat în localitatea cu acelaşi nume. Aşezarea sa geografică, cadrul natural în care s-a dezvoltat cu particularităţi distincte – mărturiile arheologice şi istorice, locul şi rolul său în istoria judeţului a impus ca o necesitate culturală, înfiinţarea unui muzeu.  
     Începuturile acestuia se regăsesc în anii 70 ai secolului trecut, când a fost înfiinţat iniţial ca muzeu de ştiinţele naturii, mai târziu completat şi cu mărturii istorice odată cu mutarea lui într-o altă locaţie.
    În anul 2000, beneficiind de un spaţiu nou, mai generos, s-a inaugurat actuala expoziţie permanentă, într-o nouă concepţie, prin care istoria ca trăire şi faptă umană se regăseşte în cadrul său natural de evoluţie. Mărturiile muzeistice de ştiinţele naturii – flora şi fauna din împrejurimile Adjudului – din prima sală, prefaţează celelalte săli în care sunt expuse mărturii arheologice, documentare şi istorice ale evoluţiei prin timp a oraşului, ale participării locuitorilor săi la evenimentele deosebite din istoria neamului (Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă de la 1877).
· Laboratorul de restaurare şi conservare este situat într-o clădire de sine stătătoare, din Focşani, strada Cuza Vodă, nr. 21 şi este structurat pe următoarele compartimente: laborator de restaurare carte, de restaurare ceramică şi metal, restaurare artă plastică, restaurare textile, laborator de taxidermie, laborator foto şi laborator de conservare,laborator de investigaţii.


Raport de activitate

Descopera judetul Vrancea
  • Turism
  • Economie
  • Istorie
  • Cultura si traditii
  • Harta judetului
Linkuri utile
  • Linkuri utile
  • Telefoane urgente
  • Vremea
  • Curs valutar
  • Harta Romaniei
  • Constitutia
Noutati
  •  Sedinta ordinara din data de 30 mai 2016DETALII
  • ANUNT CONCURS de promovare pentru ocuparea funcţiei publice de conducere ...DETALII
  • Anunt concurs -pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacante de ...DETALII
  •  Sedinta extraordinara din data de 12 mai 2016DETALII
Vezi toate stirile